• Uniunea Europeana
  • Guvernul României
  • Instrumente Structurale

  • Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”

„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră”
Proiect: E-SANATATE, UN SERVICIU IN BENEFICIUL CETATEANULUI

Proiect cofinaţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

În anul 1983 s-a dat în folosinţă, aşa numitul bloc central (spitalul mare) în care funcţionau următorele secţii:

  • la subsol: Farmacie, Fizioterapie, Radiologie, ambulatoriu chirurgie;
  • la parter: Gardă, chirurgie internă, laborator, cardiologie, ambulatoriu, ginecologie;
  • etaj I: Terapie intensivă, bloc operator;
  • etaj II: Chirurgie, ortopodie, bloc operator;
  • etaj III: Medicală, Reumatologie, Neurologie;
  • etaj IV: Ginecologie;
  • etaj V: Pediatrie, nou născuţi.

În anul 1855 în Câmpulung s-a înfiinţat un spital militar pentru armata austriacă, spital adăpostit în casele mânăstirii "Negru Vodă" precum şi într-o casă particulară.

În anul 1862 în Câmpulung a existat spitalul în care lucra ca subchirurg George Blues, apoi a venit şi Ioniţă Mateescu.

La şcoala de fete din oraşul Câmpulung este numit, în anul 1861, ca medic, doctorul Fuss. Tot în acel timp ţinea farmacie la Câmpulung Ştefan Schwab. Deci înainte de anul 1864 a existat la Câmpulung spital judeţean. Un renumit medic al acestui spital a fost dr. Gh. Costea, mort de tifos exantematic în anul 1919. Dintre alţi medici menţionaţi în acest oraş au fost dr. V. Cădere, iar mai târziu doctorii Jugăreanu, Mackelarie, Cojanu, Georgescu, Gh. Ulieru, ş. a.

În perioada 1918 - 1944, instituţia de stat cea mai importantă legată de problemele sănătăţii a fost spitalul din Câmpulung.

Ca medic şi director al acestui spital, în 1919 a fost doctorul Gheorghe Cădere, care, după întoarcerea sa din război a murit de tifos exantematic, la conducerea spitalului fiind urmat de doctorul Baludina. În anul 1921 acesta face schimb cu doctorul Haralambie Machelarie, care funcţiona ca medic la Călineşti şi care apoi va conduce spitalul din Câmpulung din anul 1921 până în anul 1940.

Din anul 1934 va fi încadrat al doilea medic la spital şi ulterior un al treilea medic, mai întâi onorific şi apoi bugetar.

În anul 1938 spitalul avea 70 de paturi, doi medici, trei subchirurgi, şase surori medicale şi o moaşă. Din 1938 spitalul avea un cabinet de radiologie, un laborator clinic şi farmacie. Peste doi ani, în 1940, spitalul a avut un nou pavilion pentru secţia de chirurgie. De acum spitalul avea 80 de paturi, divizate pe două secţii: chirurgie cu 50 de paturi şi interne cu 30 de paturi.

La secţia de chirurgie s-a distins activitatea doctorului Petre Georgescu, medic primar chirurg, care a fost director al spitalului până în anul 1946.

În anul 1942 creşte numărul de paturi la secţia de interne de la 30 la 70 şi se alocă 30 de paturi pentru secţia dermato-venerice.

Din anul 1943, la Câmpulung apare o unitate nouă, Policlinica şcolară, încadrată cu doi medici, un internist şi un stomatolog, iar peste un an au luat fiinţă două circumscripţii sanitare urbane.

În toamna anului 1944 asistenţa medico-sanitară din Câmpulung se prezenta astfel:

-         Spitalul cu 150 de paturi, încadrat de 8 medici, un farmacist, 8 surori medicale, 3 funcţionari, 7 muncitori de întreţinere şi 8 îngrijitoare pentru curăţenie;

-         Policlinică şcolară cu 2 medici şi două cadre medii sanitare;

-         Serviciul sanitar al oraşului cu două circumscripţii sanitare deservite de 3 medici, dintre care unul pediatru, 4 oficianţi sanitari, 4 moaşe şi 2 surori de caritate;

-         Casa asigurărlor sociale cu patru cabinete  medicale: interne, stomatologie, radiologie, fiziologie, un medic pentru consultaţii la domiciliu, un farmacist şi patru surori medicale.

În total în oraşul Câmpulung erau: 17 medici, 22 cadre medii sanitare, 2 farmacişti, 6 funcţionari şi 20 salariaţi de întreţinere.

De asemenea în acest  oraş mai existau 18 cabinete medicale particulare şi 9 farmacişti particulari.

Perioada anilor 1944 - 1973 cunoaşte la Câmpulung o reţea mai largă de unităţi sanitare şi anume:

- un spital pentru adulţi cu mai multe secţii, un spital pentru copii, un spital-maternitate şi mai multe circumscripţii sanitare organizate pe cartiere, o serie de dispensare medicale înfiinţate pe lângă întreprinderile mari, un spital T.B.C., o policlinică modernă nou constituită, o creşă şi un leagăn de copii, trei farmacii etc. Le prezentăm pe scurt:

- Spitalul unificat Câmpulung, care deserveşte o zonă teritorială întinsă, respectiv populaţia oraşului şi a celei din fostul raion Muscel.

În 1945 s-a înfiinţat aici secţia de obstretică-ginecologie cu 15 paturi, dispensarul U.M.M. care asigură asistenţă medico-sanitară la această mare întreprindere. În 1948 secţia fiziologie cu 20 de paturi, iar peste un an secţia de chirurgie se măreşte cu încă 20 de paturi, ajungând la 70, iar secţia de pediatrie avea 30 de paturi.

Din anul 1949 se înfiinţează Policlinica cu cinci cabinete pentru consultaţiile la: interne, chirurgie, obstretică-ginecologie, stomatologie, radiologie, farmacie şi laboratorul clinic şi laboratorul de tehnică dentară.

De la 1 ianuarie 1950, secţia T.B.C. a spitalului se transformă în Spitalul T.B.C. cu 100 de paturi, tot în acest an s-a înfiinţat şi dispensarul T.B.C.

În anul 1950 secţia de boli contagioase se separă de secţia dermato-venerice şi se înfiinţează un serviciu de transfuzii de sânge pe lângă spital şi un cabinet stomatologic la U.M.M.

Din anul 1951 se face unificarea spitalului cu policlinica, cu circumscripţiile urbane, dispensarele de întreprinderi, spitalul numindu-se Spitalul unificat Câmpulung, de asemenea se unifică Spitalul TBC cu dispensarul TBC formându-se Spitalul unificat TBC.

Tot în anul 1951 ia fiinţă Centrul sanitar antiepiedic - Sanepidul, iar serviciul de transfuzii al spitalului se transformă în Centrul de recoltare şi conservare a sângelui.

În 1954 secţia de pediatrie se mută în actualul local. Pentru secţia de boli contagioase se construieşte în 1956 un local nou, din 1958 ia fiinţă secţia de neuropsihiatrie a spitalului, cu 20 de paturi, iar în 1965 au luat fiinţă secţiile: reumatologie şi ORL cu câte 20 de paturi.

În 1969 a luat fiinţă creşa cu 120 de paturi, iar în 1971 s-a înfiinţat la Combinatul de lianţi un cabinet de medicină generală, stomatologie şi staţionar.

Cel mai vechi document în care se vorbeşte de existenţa unui spital civil în Câmpulung, datează din anul 1844 şi este plângerea unor robi ai mânăstirii din Câmpulung, care au fost internaţi în acel spital şi au ieşit nevindecaţi şi supuşi la taxe mari. Această scrisoare se află astăzi în colecţia Muzeului de istorie al oraşului Câmpulung.

Ca multe dintre spitalele din acel timp din ţară, şi spitalul din Câmpulung a fost spital venerian, fapt confirmat şi de adresa Comitetului Carantinelor din 14 mai 1852 către comisia spitalului venerian din Râmnicu Vâlcea prin care anunţă că a numit la acel spital felcer pe Ioniţă Gheorghiu "ce se află acum felcer la spitalul venerian din Câmpulung".

Nu cunoaştem locul unde a funcţionat în acel timp spitalul venerian din Câmpulung, dar în anul 1869 în "Espunerea despre situaţia Principatului România de la 16/ 28 noiembrie 1668 până la 15/ 27 noiembrie 1869" se arăta că din lipsă de fonduri nu s-a putut reclădi spitalul şi s-a cumpărat pentru spital casele lui Gheorghe Ghermănescu. În acestă clădire spitalul a funcţionat cu 28 de paturi. Casa Ghermănescu se afla în curtea spitalului de azi (2004) cu faţa la actuala stradă doctor Costea, temeliile clădirii păstrându-se şi astăzi, acoperite de pământ.

În anul 1872, este numit la spital doctorul Nicolae Jugureanu, câmpulungean de origine, abia venit din Franţa , unde urmase şi absolvise facultatea de medicină din Montpellier. A fost primul medic încadrat oficial la acest spital care până la acea dată a funcţionat numai cu unul, uneori cu doi felceri.

În anul 1892 doctorul Jugureanu reuşeşte să înceapă construcţia unui nou spital, cu 35 de paturi, dat în folosinţă doi ani mai târziu. Spitalul devine din spital venerian în spital mixt, cu posibilităţi de tratament medical şi chirurgical, secţia de boli contagioase şi venerice având o clădire construită separat, în spatele clădirii principale.

Doctorul jugureanu se pensionează în anul 1901 şi moare în 1919, îmormântat în cimitirul Flămânda, din localitate.

În anul 1901 este numit la spital doctorul Gheorghe Costea care activează aici până în 1919, când moare bolnav de tifos exantematic, boală luată în urma primului război mondial (1914 - 1918), după ce fusese trimis cu spitalul în Moldova.

În anul 1919 spitalul avea tot 35 de paturi, cu un singur medic, cu doi felceri şi o moaşă.

În anul 1973, asistenţa medicală din oraşul Câmpulung şi teritoriul arondat era asigurată prin următoarele unităţi :

A.     Spitalul unificat Câmpulung compus din 11 secţii de specialitate cu un total de 515 paturi;

B.     O policlinică nouă şi modernă;

C.     O staţie de salvare înzestrată cu zece autosanitare;

D.     Trei circumscripţii sanitare urbane şi 9 dispensare de întreprindere;

E.      O creşă de copii cu 124 de paturi;

F.      Un centru de recoltare şi conservare a sângelui;

G.     Un număr de 21 de circumscripţii medicale rurale.

O remarcă. Numărul medicilor a sporit de la o etapă la alta. Astfel, dacă în anul 1944 funcţionau în spital 8 medici, în anul 1973 numărul lor a ajuns la 141, din care 94 în mediul urban şi 47 în mediul rural.

În ceea ce priveşte personalul mediu, spitalul avea în 1973, un număr de 467 cadre (352 în mediul urban şi 115 în cel rural).

Spitalul a fost încadrat cu medici destoinici, dintre care s-a distins medicul chirurg dr. Fălcoianu.

Policlinica a funcţionat până în anul 1965 în localul din  str. Negru Vodă, nr. 74, apoi s-a construit un local nou, corespunzător unei policlinici moderne, de pe str. Poenaru Bordea, nr. 12 şi avea în 1973, 22 servicii de specialitate.

Farmacii. În anul 1973 erau în Câmpulung trei farmacii, în afară de cele de la Spitalul unificat, Spitalul TBC şi Policlinică.

Centru de recoltare şi conservare a sângelui. A fost înfiinţat în Câmpulung la 1 ianuarie 1953 şi valoarea lui a crescut an de an. Dacă în 1953 s-a recoltat 300 litri de sânge, în anul 1972 s-a ajuns la 1540 litri. Pentru asigurarea livrării de produse preparate din sângele unor donatori perfect sănătoşi în unitate a funcţionat un cabinet de consultaţii, cabinet de radiologie, precum şi laborator de hematologie, bacteriologie, serologie şi imunoserologie, biochimie şi citologie.

Munca de cercetare ştiinţifică a fost una din preocupările majore ale centrului, condus încă de la înfiinţare de doctorul Mircea Constantinescu. Această activitate s-a materializat în numeroase lucrări ştinţifice publicate în reviste de specialitate română şi străină, precum şi prin multe inovaţii, autor fiind dr. Mircea Constantinescu, câmpulungean de origine.

După date din anul 1970, ocrotirea sănătăţii populaţiei oraşului Câmpulung se asigura prin 2 spitale, cinci cicumscripţii medico-sanitare, un dispensar de întreprindere, o policlinică teritorială, o creşă şi cinci farmacii publice, deservite de 101 medici, 510 cadre cu pregătire sanitară medie şi elementară şi 15 farmacişti.

În cadrului blocului central funcţionează şi laboratoare dotate cu aparatură în stare de funţionare, laborator analize medicale, laborator radiologie, laborator anatomie patologică.

Resursele umane ale spitalului sunt formate din: 46 medici, 192 personal mediu sanitar, 113 auxiliari, 39 personal tehnic, economic, de informatică, administrativ şi de deservire, 50 personal de întreţinere, 5 stagiari şi 3 rezidenţi.(Datele se referă la data de 25.04.2000).

Din punct de vedere al dotarii cu paturi pe secţii, compartimente şi saloane, datele se prezintă după cum urmează:

1.      Secţia chirurgie generală are în dotare 5 saloane cu 6 paturi şi 7 saloane cu 5 paturi, pentru bolnavi cu afecţiuni urinare şi artiopatii, hernii e.t.c.

2.      Compartimentul chirurgie plastică şi microchirurgie format din 4 saloane  şi 5 paturi pentru bolnavii cu arsuri, patologii cutanate e.t.c.

3.      Compartimentul ortopedie compus din 4 saloane cu 13 paturi;

4.      Secţia medicină internă, 65 paturi care sunt şi în circuit după cum urmează:

  • 6 saloane cu 6 paturi cu internaţi cu afecţiuni respiratorii, cardivasculare şi digestive;
  • 2 saloane cu 5 paturi cu afecţiuni renale şi respiratorii;
  • 4 saloane cu 4 paturi cu afecţiuni digestive;
  • 1 salon cu 3 paturi cu afecţiuni respiratorii şi renale.

5.      Secţia Pediatrie este dotată cu 35 paturi în circuit şi 8 paturi însoţitori;

6.      Secţia neurologie, care dispune de 13 paturi în circuit;

7.      Secţia Nou Născuţi cu 30 paturi, din care subliniem: 5 saloane cu 4 paturi, un salon cu 7 paturi, iar altul cu 4 paturi, mai dispune de o sală tratamente, salon biberonie. În secţie se efectuează terapia intensivă a nou născutului în funcţie de diagnostic.

8.      Compartimentul reumatologie, secţia chirurgie şi cardiologie, la care se adaugă secţia de Obstetică- Ginecologie, compatimentul oftalmologic, camera de gardă şi blocul operator sunt tot părţi componente ale Spitalului câmpulungean.

 

Organigrama Declaraţii avere Servicii medicale Personal medical Anunturi angajari

Termeni şi Condiţii